luni, 19 aprilie 2010

Bla patrat

Ma simt dator sa scriu din nou pe blog. De fapt, nu neaparat dator, cat dornic. Chiar imi era dor sa imi dau frau liber din nou, pentru ca de fiecare data, chiar daca nu am nimic de spus, tot reusesc sa spun ceva. In momentul asta habar nu am ce o sa spun, da' gasesc eu cu ce sa umplu niste randuri.

In primul rand, ma vad nevoit sa citesc in 4 zile 2 romane uite-atata. De fapt, nu chiar atata...cam asa de mari. Pentru ca mi-a fost tare lene, si acum trag ponoasele si ma chinui teribil. Am citit 180 de pagini din "Patul lui Procust", si maine trebuie sa mai citesc restul de 150. Si, abia dupa 180 de pagini, am inteles de ce se numeste romanul asa. Pentru ca am citit toata cartea in patul meu, pat care s-a transformat, cu trecerea timpului, intr-un pat al lui Procust. M-am chinuit teribil sa citesc atatea pagini in care nu scrie nimic. M-am zvarcolit, m-am intors pe stanga, pe dreapta, am stat 3 ore in nenorocitul ala de pat cu nenorocita aia de carte jerpelita. Si o sa citesc toata cartea, dupa care, la lucrare, o sa ma gandesc la subiecte si o sa imi dau seama ca nu am inteles nimic. Asta daca e ceva de inteles. Banuiesc ca e, dar sunt eu prea PROcuST ca sa pricep.

In alt rand, stati un pic sa ma gandesc, aaa, hmm. A, da, peste cateva zile o sa fie misto. Foarte misto. Tare de tot. Se lasa cu petrecere. Banuiti voi de ce.

Intr-un rand de dupa alt rand, de ceva vreme simt ca sunt Lord of The Rings, "king of the hill, top of the heap" adica ma joc cu tot ce se petrece in lumea asta, inclusiv lumea. Am un chef de misto, mama-mama. Si sunt vesel peste masura. Si e primavara si frumos si soare si tenis si scoala e pe sfarsite si vine vacanta si o sa fiu foarte foarte fericit na, ca sunt mai fericit ca voi, ha, ha. Si ma duc la teatru, si mananc inghetata pana fac galci, si fotbal, si ma trezesc la 2 si ma culc tot atunci, dar A.M. , si ascult radio si muzica buna si asa mai departe.

Singurul impediment e ca "vine o vreme in care copiii" trebuie sa se orienteze in viata, adica a venit timpul sa imi dau seama cam ce am de gand sa fac in viata. Si nu mai merg chestiile alea de cand eram mici, si toti baietii voiau sa fie fotbalisti sau aviatori, si toate fetele voiau sa fie actrite sau cantarete, si eram o lume de artisti si zburatori, si nimeni nu se gandea ca atunci cand va fi mare, va vrea sa umfle cauciucuri la vulcanizare. Adica, naspa, sunt asa de mic si scump si nu am nici cea mai mica idee ce vreau sa fac, desi stiu ca e o chestie esentiala, ce imi va guverna viata, da' totusi parca ma doare in basca de tot. Toata treaba asta e nasoala.

In ultimul rand, e si o chestie rea in terminarea scolii. Cel mai tare tip pe care am avut placerea sa il cunosc, vesnicul meu coleg Catalin, e pe cale sa lase in urma "this little town blues" si sa se mute la capitala. Si sa nu mai am cu cine ma distra la fizica si sa nu mai am cu cine rade. Practic, probably the bf se cara. E si o sansa, ce-i drept mica, sa ramana. Oricum, daca nu ramane, apai sa stie ca in fiecare vacanta de vara vine la mine o saptamana, 2, cat o fi, si o sa vorbim intr-una pe mess si o sa jucam 1 on 1 in retea, daca inventeaza astia o modalitate sa jucam 1 on 1 in retea. Sper totusi sa se inchida granita spre Bucuresti si sa ramai colea, cu noi. Soarece de siloz ce esti.

P.S. Tonight is a "si" night. Si cu s de la sarpe.
P.P.S. Am si o mare dezamagire, incepe cu D si se termina cu inamo.
P.P.P.S. Bla patrat = bla la puterea a doua = bla inmultit cu bla, in caz ca am cititori juvenili sau batuti in cap.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu