sâmbătă, 15 noiembrie 2008

Mea culpa...

...daca asa se zice ca nu prea ma pricep la limbile astea ciudate. Imi pare rau pentru putinii mei cititori ca nu am mai postat nimic nou in ultima vreme, dar sa stiti ca am motive intemeiate. Argumentele mele ar cam fi urmatoarele:

1. Scoala asta ma sufoca. Deci vin acasa la 3, mananc, se face 3 jumate, si ma pun in pat, cu gandul sa stau si eu jumatate de ora sa-mi odihnesc oasele ostenite. Dar adorm instantaneu, din cauza efortului sisific (daca exista termenul, daca nu, ar face bine sa existe) de dimineata. Si dorm...si dorm...si ma trezesc abia pe la 6 jumate. Constat ca am o multime de teme, dar mi-e o lehamite... ca nu m-as apuca nici batut. Mai stau pana la 7 sa ma trezesc de-a binelea...ma spal etc. si ma hotarasc sa deschid traista cu orori (adica ghiozdanul) sa vad ce lectii infernale despre nucleotide si plasmoderme si cromonemate mai am (nici eu nu stiu ce-s astea...da asa scrie pe la mine prin caiet). Ma apuc, plin de sila, de temele care imi iau cam 3 ore, asta prefacandu-ma ca nu vad niste exercitii pe la mate si ca nu stiam ca trebuie sa rezolv niste probleme la chimie. Se face ora 10 si trebuie sa invat. Dar nu m-as apuca decat impuscat, si cum nimeni nu vrea sa ma aiba pe constiinta, nu ma mai apuc. Mananc de seara, ma odihnesc jumatate de ora in fata televizorului si ma culc, sa nu cumva, doamne fereste, sa fiu obosit dimineata urmatoare in infern si sa nu pot sa-mi urc bolovanul pana-n varful pantei. Asa ca nu prea am cand sa scriu pe blog...decat in week-end, cand am o multime de teme, basca lucru voluntar pentru olimpiada la engleza...si unde mai pui ca nu sunt nici platit pentru toate astea...si cand vad o gramada de tipi care stau 2 ore pe messenger la biroul lor personal si le pica mii de euro in cont...in fine, ma apuca disperarea. Deci intelegeti ca nu am timp pentru blog, asa ca nu va asteptati la zeci de articole pe zi...sau asteptati-va, dar veti astepta in zadar.

2. Am o lene cronica. Bine, asta se leaga oarecum de punctul 1, dar lenea asta e mostenita, probabil, din vremea dacilor, ca nu-mi amintesc vreo zi din viata in care sa nu-mi fi fost lene. Probabil, cand eram mic, mi-era lene si sa molfai suzeta, dar asta nu va intereseaza. Dar asta e...ce, parca voua nu va e lene. Eu macar imi expun ideile pe blogul asta amarat si ma chinui sa vorbesc civilizat despre plasmoderme si cromonemate si ce am mai zis eu mai devreme, cand as putea sa le injur o zi intreaga si sa nu ma satur, asta ipotetic, ca mi-e lene sa injur o zi intreaga cand pot sa imi ocup timpul cu ceva mai interesant, adica sa dorm sau sa beau cola pana imi vine rau.

Sper sa ma intelegeti...da' daca sunteti voi asa grozavi vreau sa vad ce stiti sa faceti cu tastatura...sunt chiar curios ce opinii aveti...da' acu' sa nu-mi ziceti ca sunteti supermani sau altceva, ca va dau o kriptonita peste ochi de nu va vedeti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu